Curtea Constituțională se va pronunța în conflictul instituțional Guvern-Președinție privind revocarea Laurei Codruta Kovesi

CCR va anunța, miercuri, dacă există un conflict instituțional între președinție și Guvern, după ce joi, 10 mai, atât ministrul Justiției, cât și președinția și-au susținut punctele de vedere.

„Faptul că președintele României nu are drept de veto. Dacă președintele își exercită pe nelegalitatea procedurii, atunci cere ministrului să reevalueze cererea să îndeplinească condițiile legale. Acum nu se pune problema nelegalității că președintele nu a invocat așa ceva, ci oportunitatea politică prin declarațiile verbale. În opinia noastră președintele României, abordând astfel procedura de revocare a inteles să blocheze procedura de revocare.În opinia noastră, președintele României, abordând procedura de revocare, a înțeles pur și simplu să blocheze procedura de revocare. A oferit un raspuns politic, de oportunitate. Însă, acceptarea acestei oportunități ar însemna să consacrăm inversul a ceea ce se scrie în Constituție. În opinia noastră, rolul președintelului în procedura de numire și de revocare nu poate fi și nu este una politică. Refuzul, prin considerentele arătate, încalcă rolul constituțional al ministrului justiției și independența procurorilor”, a declarat Tudorel Toader, la Curtea Constituțională.

Pe de altă parte, consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a declarat, că nu este cauza unui blocaj instituțional, ci reprezintă exercitarea unei atribuții legale a șefului statului.

„Ați fost investiți cu soluționarea unui conflict de natură constituțională inexistent. (…) Sesizarea nu vizează un conflict pentru că nu e niciun conflict. Articolul 54, alineatul 1, din legea de organizare judiciară arată care sunt atribuțiile fiecăreia dintre cele trei autorități implicate în această procedură. Ministrul a realizat o propunere. Consiliul Superior al Magistarturii a avizat. Președintele a dat un răspuns. Ministrul nu a oferit un aviz și nu a luat o decizie. CSM nu a făcut propunerea și nu a luat decizia. Președintele României nu a făcut propunerea și nu a dat un aviz. Fiecare dintre cele trei autorități s-au manifestat în limitele atribuțiilor stabilite prin articolul 54, alineatul 1. Președintele a răspuns printr-un act administrativ. (…) În speță, nu e vorba de un conflict. Niciuna dintre autorități nu și-a depășit competențele sau nu s-a abținut de la a face ceea ce era repartizat să facă prin legea aplicabilă”, a declarat consilierul prezidențial Simina Tănăsescu, în ședința Curții Constituționale.

Pe 22 februarie, ministrul Justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA, reținând în sarcina acesteia 20 de „acte și fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menționat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești, precum și afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Timp de 80 de minute, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reținând în sarcina Laurei Codruța Kovesi 20 de „acte și fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruța Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.